În preajma sărbătorilor pascale, redacţia ziarului vă invită să vă amintiţi sau să cunoaşteţi un lăcaş foarte important pentru Sectorul 4. Nu ne-am plecat atenţia asupra unui loc uşor de vizitat sau la modă în zilele noastre, ci asupra unui monument care mai este prezent în sectorul nostru doar prin puterea amintirii şi a documentelor. Acest loc este Mănăstirea Văcăreşti – un monument care împleteşte amintiri şi durere, credinţă şi întuneric, istorie şi luptă, artă şi praf.

Istoric

                Mănăstirea Văcăreşti  a fost ctitorită la începutul epocii fanariote, iar la mijlocul secolului al XIX-lea a fost transformată în închisoare. În 1716, Nicolae Mavrocordat (domn al Ţării Româneşti) începe zidirea Mănăstirii Văcăreşti pe o suprafaţă de 18.000 mp. Programul iniţiat la Văcăreşti prevedea, pe lângă construcţiile bisericeşti, şi mari spaţii pentru reşedinţa domnească. În 1722 construcţia se apropie de final.

                Din 1723 începe să funcţioneze la Văcăreşti şi o şcoală în limba greacă şi slavonă şi îşi dezvoltă o bibliotecă impresionantă şi o tiparniţă importantă. Mănăstirea suferă anumite modificări de-a lungul anilor, iar în 1864, în urma aplicării legii secularizării averilor mănăstireşti, aceasta este abandonată şi intră într-un con de umbră.

De asemenea, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea îşi începe existenţa nefastă ca închisoare. În prima jumătate a secolului al XX-lea aspectul Mănăstirii Văcăreşti este modificat de construcţiile realizate pentru funcţionarea închisorii. Accesul la acest monument arhitectural este limitat gardienilor şi deţinuţilor. În 1934, arhitectul G.M. Cantacuzino apreciază valoarea acestui lăcaş în eseul ”Mănăstirea Văcăreşti sau testamentul artei tradiţionale”.

Între 1970-1973 creşte interesul pentru valorificarea mănăstirii ca monument istoric şi de arhitectură -închisoarea de aici este dezafectată şi încep lucrările de restaurare. Cutremurul din 1977 încurcă un pic lucrările. Elanul luat în restaurarea acestui monument şi bucuria adusă de acest proiect arhitecţilor români şi artiştilor, aveau să pălească în 1981 când mănăstirea este iar abandonată.

În 1984, cu ocazia unei vizite de lucru, Nicolae Ceauşescu ordonă demolarea Mănăstirii Văcăreşti şi propune construirea unui nou Palat al Justiţiei pe acel loc. În următorii ani, o mulţime de intelectuali îşi exprimă dezaprobarea printr-o serie de memorii, fără rezultate. Până la finalizarea demolării din 1987, spaţiul dezolant a fost utilizat drept platou de filmare pentru scene de război.

După 1989 au fost recuperate elemente decorative ale mănăstirii şi depozitate la Palatul de la Mogoşoaia şi într-o sală dedicată la Muzeul Naţional de Artă al României.

Închisoarea Văcăreşti

                Pe lângă acest istoric arhitectural dezolant al Mănăstirii Văcăreşti, ne propunem să vă prezentăm şi partea cea mai dureroasă din amintirile legate de acest loc. În Închisoarea Văcăreşti au stat închişi de la ţărani implicaţi în răscoalele din 1864, până la personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti – între care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian.

                În una din memoriile unui deţinut de la Văcăreşti am regăsit descrierea zilei de 19 aprilie 1949. Dacă noi la aceeaşi dată, dar cu 60 de ani mai târziu, sărbătorim Sfintele Paşti în libertate, alături de cei dragi, acest deţinut se afla în prima zi din Săptămâna Mare şi primea hrana pentru o zi – un sfert de pâine şi trei cartofi fierţi în coajă. Este necesar ca un astfel de loc să nu fie dat uitării şi generaţiile viitoare să cunoască faptul că a existat un asemenea monument în sectorul în care locuiesc. Un loc condus de ghinion şi durere, în care deţinuţii şi-au găsit fie chinul vieţii, fie sfârşitul, fie viitorul. Şi când spunem viitor, ne referim la exemple de femei, cum este cel al Iulianei Preduţ – condamnată la 12 ani de detenţie – care dă naştere unei fetiţe în închisoare. Micuța a fost botezată cu un nume care rezumă tot ceea ce era în sufletul acesteia în doar două cuvinte: Libertatea-Justiţia. Aceste femei au fost despărţite în mod tragic de copii lor, astfel, naşterea şi maternitatea au căpătat cu totul alte dimensiuni în universul din Închisoarea Văcăreşti.

                Această închisoare a ascuns actori precum Ernest Maftei, prof. universitar Ion Petrovici, colonelul Popescu Cetate, generalul Olimpiu Stavrat, fostul guvernator al Basarabiei etc. şi au înghiţit sute de oameni pentru totdeauna, şi anume,  persoane care au fost văzute pentru ultima dată atunci când au fost închise aici. Spitalul Închisorii Văcăreşti a declarat nenumărate decesuri fără a fi cunoscute locurile unde aceşti oameni au fost îngropaţi. O mare parte din noi cunoaştem ororile petrecute în închisorile româneşti în perioada comunistă, tragediile trăite de oameni şi chiar familii întregi deţinute nemotivat sau pe baza unor pretexte stupide.

Mănăstirea Văcăreşti a pornit prin a fi o podoabă a oraşului Bucureşti, a continuat prin a fi un loc de tortură şi în final a ajuns o ruină. Redacţia ziarului nostru vă propune să facem un remember – să ne aducem aminte sau să cunoaştem Mănăstirea Văcăreşti. Şi ca să păstrăm acest monument din istoria Sectorului 4 viu prin puterea amintirii, vă invităm să vizitaţi elementele expuse la Palatul de la Mogoşoaia şi la Muzeul Naţional de Artă al României. Mai mult, dat fiind că ne aflăm în preajma sărbătorilor pascale, să facem şi un gest spiritual – să înălţăm o rugă pentru sufletele chinuite în Închisoarea Văcăreşti. Doar aşa vom putea păstra vii în memoria noastră lucrurile importante din comunitatea din care facem parte.

 
Scris de :
Alexandra CĂRĂMIZARU

Un muncitor a cazut, vineri, in putul unui lift in timp ce executa lucrari pe santierul Sun Offices, cladirea de birouri adiacenta centrului comercial Sun Plaza.

"Dupa o prima investigatie mai multi muncitori au indepartat protectiile de la casa liftului din cladirea de birouri si au incercat sa coboare materiale de la etajul 3 al santierului, incalcand normele de protectie a muncii", se arata intr-un comunicat al purtatorului de cuvant al santierului Sun Offices.

Cladirea de birouri se afla inca in constructie, nu este accesibila publicului si este separata de centrul comercial Sun Plaza.

Reconfirmam faptul ca accidentul nu s-a petrecut in centrul comercial Sun Plaza.

Doctorul Bogdan Oprita, coordonatorul SMURD Bucuresti, a declarat ca barbatul in varsta de 30 de ani a decedat, iar alte doua persoane au fost ranite, dar sunt constiente.

Echipele SMURD acorda ingrijiri victimelor la fata locului.

*sursa www.zf.ro